joi, 4 octombrie 2012

Cum a fost la prima intalnire ”DE(-A) CE NE JUCAM?”

Ne-am intalnit cu copii mai micut si mai maricei, mamici si caiva tatici si cu Ioana care a adus multe jucarii si jocuri.
Multumim personalului librariei Adevarul pentru amabilitate si pentru spatiu pe care ni l-au oferit si care a fost adecvat cu nevoile noastre!
Asadar...incerc sa va restitui cate ceva din cele petrecute si discutate sambata, pe 29 septembrie. Ioana va adauga cateva fotografii de la eveniment.
Copiii si parintii si-au facut aparitia rand pe rand, intampinati de personajele Deglingos (http://magazinulpiticilor.ro/deglingos.html) in varianta de papusi in interiorul carora am putut introduce mana pentru a le misca labutele si capul. Foarte folositoare pentru a le ura micutilor „Bun venit!”
Dupa ce s-au acomodat putin cu locul si au inceput sa se intereseze de jucarii iar parintii au putut lua loc, am facut o scurta introducere despre joaca si jucarii, intrebandu-i care este jocul si jucaria preferate de copii si de parinti cand erau copii...
La scurt timp, intrebarile din partea mamicilor au deschis cateva discutii interesante, pe care ne propunem sa le continuam in urmatoarele intalniri si aici, pe blog.
Printre intrebarile care au declansat discutii si dezbateri s-au numarat:

  •  cea a unei mamici care a pus problema raportului intre timpul in care copilul se joaca de unul singur si cel al timpului in care se joaca cu mama. In urma acestei discutii, am scris un articol pe care il puteti citi aici http://www.zibo.ro/planeta-blog/Psihologia-Copilului-18/Singur-sau-impreuna-1171
  • o alta problema pusa in discutie a fost legata de conflictele care apar intre copii si interventia sau non-interventia adultilor; sa lasam copiii sa invete singuri sa ceara, sa ofere, sa renunte, sa negocieze sau sa le fim mediatori? O intrebare pe care o las deschisa si la care astept parerile voastre!
  • despartirea parintilor si efectele ei asupra copilului a fost un subiect ad-hoc adus de o mamica aflata in aceasta situatie;
  • doliul in familie si modalitatile de perceptie a mortii de catre copii dupa moartea neasteptata a unei bunici s fost un subiect care a aparut tarziu si caruia, dn pacate, n-am avut posibilitatea sa-i acordam mai mult timp dar vom reveni asupra lui;
  • tendinta unei fetite de a evita conflictele cu copiii si de a ceda pentru a nu pierde prietenia lor - un subiect foarte important legat de renuntarea la o satisfactie imediata (jucaria dorita) pentru o alta (prietenia);
  • un alt subiect important a fost cearta in familie, opiniile fiind impartite intre tendinta de a evita cearta in preajma copilului cea potrivit careia si modalitatile de disputa se invata in familie, de-a lungul copilariei.
Sigur ca acolo unde sunt copii, lucrurile sunt foarte usor de observat si de exemplificat asa ca am asistat si la o disputa, suparare survenita intre doi baietei care-si doreau aceeasi masinuta. Spre surpriza noastra, cea care a risipit lacrimile si tipetele a fost o fetita, lucru care m-a facut sa ma gandesc la rolurile pe care copiii le adopta in grup si in special la cel de moderator sau de impaciuitor.

Asteptam intrebarile, parerileprecum  si propuneri pentru noi subiecte si teme de discutie.

Anca Munteanu

luni, 17 septembrie 2012

De(-a) ce ne jucam?



Seminar interactiv pentru parinti si copii

Anca Munteanu

anca.munteanu@psihanaliza-de-familie.com

 
Care sunt primele 3 jocuri care va vin in minte? Ganditi-va putin la ele. Le-ati jucat cand erati mici?
Sa ne gandim putin la ce au ”folosit” ele. In primul rand au produs placere ca orice joaca. In plus, in functie de joc, v-au ajutat sa aveti rabdare, sa va asteptati randul, sa exprimati ceva, v-au dezvoltat abilitatile motorii, indemanarea, limbajul, viteza, precizia, capacitatea de a coopera cu ceilalti, de a va apara, de a lua initiativa…

Care a fost jucaria preferata? Cum era ea? Care este povestea ei? Cum a ajuns sa fie cea mai iubita?
Cand mergem in vizita la un copil, ii cumparam jucarii, propriului nostru copil ii cumparam jucarii, cand ne deschidem o gradinita sau un loc de joaca, cumparam jucarii. Ele sunt de multe feluri si adesea nu stim ce ar fi mai potrivit. Sa ne gandim putin la ce jucarii ne vin in minte si sa vedem care sunt caracteristicile lor, ce ne atrage la ele si …la ce sunt bune!

Ce jucarii i-ati cumparat copilului vostru? De ce acestea si nu altele? Ce v-a atras, ce ati urmarit? O parte din parinti sunt ei insisi foarte atrasi de jucarii si se joaca cu placere cu ele in acelasi timp cu copilul. Fie ca sunt papusi si accesoriile lor, fie ca sunt trenulete, jocuri de constructie, de stiinta sau de indemnare, jucariile pot fi utilizate la orice varsta atunci cand petrecem timp cu copiii.

Cu cine va jucati cand erati mici? Cu parintii, fratii, bunicii, vecinii, prietenii, colegii? Cum era acel ”impreuna”? Va intelegeati, va certati, era o mare concurenta, cine castiga, cum era cand pierdeati?
Vorbim astfel despre relatia cu cei cu care ne jucam. Unul dintre scopurile jocului este socializarea si dobandirea abilitatilor sociale. Ele vor fi folosite in toate grupurile din care vom face parte ulterior.

Ce jucarie v-ati dorit foarte mult? Ati primit-o? Ce isi doreste copilul vostru? Dorinta, bucuria, satisfactia, dezamagirea, pierderea, supararea, uimirea, furia si multe altele se exprima si ele in relatie cu jucariile. Fie prin lacrimi, suspine, tipete sau cuvinte, zambete, batai din palme sau niste ochisori mari si mirati!
Copilul este mic si traieste intr-o lume mica. La inceput, taramul lui este interiorul mamei, apoi bratele ei, patutul, caruciorul, tarcul, un colt al camerei, casa, curtea, locul de joaca cu leagane si nisip, gradinita…In lumea lui mica intra rand pe rand chipuri, sunete, zambete, lumini, atingeri,  mirosuri, gusturi, texturi, temperaturi, apa, vant, si obiecte pe care le atinge, apuca, arunca, priveste, pe care le baga in gura, le miroase, le mototoleste, se imbraca cu ele, le rupe, care ii sunt date, ii sunt luate, cu care nu are voie, unele periculoase, altele interzise, altele neplacute, altele mult dorite. Uitam adesea ca cei mici nu stiu care sunt jucarii si care ne-jucarii si se intampla sa ne suparam sau ne speriem cand ii vedem jucandu-se cu scutecul, cu taieteii  din supa, cu sapunul sau cu telefonul, rujul, medicamentele, banii, apa etc. Le luam, ii certam si ii indemnam sa se joace cu jucariile lor!
Va invitam sa ne gandim si sa vorbim impreuna despre ce este joaca si ce sunt jucariile, cum se formeaza capacitatea de a ne juca, singuri sau cu altii, cu jucarii sau fara, ce invatam jucandu-ne si la ce ne va folosi mai incolo. Va invitam intr-un spatiu in care ne vom juca impreuna.
 
Eveniment: De(-a) ce ne jucam? – Seminar interactiv pentru parinti si copii intre 1-6 ani
Data: Sambata 29 sepetembrie ora 11
Locul de desfasurare: Libraria Adevarul Doamnei
Durata: aproximativ 2 ore
Tema: Interactiunea dintre parinti si copii prin joaca. Prezinta Anca Munteanu, presedinte al Asociatiei Romane de Psihanaliza a Legaturilor de grup si Familie
Parteneri:
·         Asociatia Romana de Psihanaliza a Legaturilor de Grup si Familie "Enrique Pichon Riviere"
·         www.magazinulpiticilor.ro
·         Librariile Adevarul
 
Accesul este gratuit in limita a 20 de familii (parinte si copil) pe baza unei inscrieri prealabile.
 
Contact: